Rezultate pentru „limbã”

Dragostea adevărată este o limbă pe care surzii o pot auzi şi orbii o pot vedea.

Omul care rabdă necazurile cu inimă bună și cu mulţumită, va lua cununa nestricăciunii, virtutea şi mântuirea. Iar stăpânirea mâniei, limbii, pântecelui şi plăcerilor e de cel mai mare ajutor sufletului.

A mai zis (n.n. Avva Hyperechios): Cine nu-și stăpânește limba la mânie, nu-și va birui nici patimile.

Alt frate l-a întrebat (n.n. Avva Pimen): Ce înseamnă să nu răsplătești răul cu rău? Bătrânul îi zice: Patima aceasta are patru forme: prima, de la inimă; a doua, de la ochi; a treia, de la limbă; a patra, să nu faci rău pentru rău. Dacă poți să-ți cureți inima, ea nu mai ajunge la ochi; dacă ajunge la ochi, ai grijă să nu vorbești; dacă vorbești, împiedica-te să faci rău pentru rău.

Un frate l-a întrebat pe avva Matoes: Spune-mi un cuvânt. El i-a zis: Mergi și roagă-te lui Dumnezeu, ca să-ți dea plâns și smerenie în inima ta. Fii mereu atent la păcatele tale și nu-i judeca pe alții, ci socotește-te mai prejos de toți. Nu ține prieteșug cu vreun copil și nu cunoaște nicio femeie, nu te împrieteni cu vreun eretic, rupe îndrăzneala din tine, stăpânește-ți limba și pântecele și gustă doar puțin vin. Dacă cineva iți vorbește despre vreun lucru oarecare, nu te lua la harță cu el, ci, dacă vorbește bine, spune-i: Da, iar de vorbește rău, spune-i: Tu știi ce vorbești. Nu te certa cu el despre cele spuse. Aceasta e smerenia.

Odată, avva Longinus l-a întrebat pe avva Lucius despre gânduri: Vreau să fiu un străin. Bătrânul îi zice: Dacă nu-ți stăpânești limba, nu vei fi străin, oriunde te vei duce. Așadar, stăpânește-ți limba și vei fi străin. Apoi îi zice: Vreau să postesc. Bătrânul i-a răspuns: Profetul Isaia spune: Chiar dacă-ți vei îndoi gâtul ca un cârlig sau ca un inel, tot nu se va numi că postul va fi primit. Mai degrabă stăpânește-ți gândurile rele. I-l spune și pe al treilea: Vreau să fug de oameni. Bătrânul i-a răspuns: Dacă n-o vei scoate la capăt împreună cu oamenii nu vei putea s-o scoți la capăt nici de unul singur.

Avva Ioan [cel Pitic] a zis: Vreau ca omul să se împărtășească măcar puțin din toate virtuțile. De aceea, în fiecare zi, când te scoli dimineața, pune un nou început la toate virtuțile și poruncile lui Dumnezeu, cu mare răbdare, cu teama și multă răbdare, în iubirea lui Dumnezeu, cu toată râvna sufletului și a trupului, cu multă smerenie, răbdător cu frământările inimii și cu paza [sufletului], cu multe rugăciuni și rugăminți, cu suspin, cu limba curată și cu ochii feriți [de lucruri urâte], disprețuindu-te, fără mânie, pașnic și nerăsplătind răul cu rău, fără să te uiți la greșelile altora ori să te măsori pe tine însuți, tu, cel mai prejos de orice creatură; renunțând la materie și la tot ce ține de carne, pe cruce, cu lupta, cu sărăcia duhului, cu voința și asceza duhovnicească, cu post, cu pocăință și cu plâns, cu încleștare, cu discernământ, cu puritatea sufletului, cu bună socoteală, lucrând în liniște, cu privegheri de noapte, cu foame și sete, cu frig și goliciune, cu trudă, închizându-te în mormânt, ca și cum ai fi murit deja, gândindu-te că moartea ți se apropie în fiecare oră.

Tot el spunea [n.n sfântul Epifanie] că păcatele drepților se află în jurul buzelor, în vreme ce păcatele necredincioșilor ies din tot trupul. De aceea David cânta: Pune, Doamne, pază gurii mele, și ușa de jur-împrejurul buzelor mele și: Am zis, voi păzi căile mele, ca să nu păcătuiesc cu limba mea.