Rezultate pentru „nedrept”

Pagina afișează citate și fragmente de text relevante pentru căutarea ta.

11 rezultate

DESPRE CREDINȚĂ

Din armată, unde eram departe de privirea alor mei, am ieşit aproape ateu. În mintea mea stăpâneau concepții de genul „Nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să fiu botezat creştin", „Ce face Hristos pentru sărăcie și pentru nedreptatea din lume?" şi alte asemenea teorii hipiote. Erau, vezi, la modă atunci atitudinile de tipul acesta și ideile de stânga. Evoluţie însemna să anulezi orice lucru vechi! Dum-nezeu era cu totul demodat pentru tineri. Cu siguranță, înlăuntrul meu Dumnezeu exista, credința mi se înrădăcinase în suflet de mic. Se pare însă că trebuia să fiu lipsit de Hristos ca să-mi dau seama cât de deşartă era viaţa mea departe de El.

O muscă în Sfântul Munte

MÂNIA ȘI GRIJA

Scopul dracilor e ajutat foarte mult de mânia noastră, când se mişcă împotriva firii, făcându-se de mare folos oricărui vicleşug al lor. De aceea toţi zoresc să o întărâte zi şi noapte. Când o văd însă legată de blândeţe, atunci caută pricini îndreptăţite ca să o deslege îndată, ca făcându-se foarte aprinsă, să o folosească pentru gândurile lor furioase. De aceea nu trebue sa o întărâtăm nici pentru lucruri drepte, nici pentru nedrepte, ca să nu dăm chiar noi sabie primejdioasă în mâna vrăjmaşului, ceea ce ştiu că fac mulţi şi mai mult decât trebue, aprinzându-se pentru motive neînsemnate. Căci spune-mi de ce te prinzi grăbit la harță dacă dispreţueşti bucatele, banii şi slava ? De ce hrăneşti câinele când te lauzi că nu ai nimica? Iar dacă acesta latră şi se ia după oameni, trebue că ai niscai lucruri şi vrei să le păzeşti. Dar eu despre unul ca acesta cred că e departe de rugăciunea curată, ştiind că mânia este ciumă pentru o astfel de rugăciune. Şi mă mir că unul ca acesta şi pe Sfinţi i-a uitat: pe David, care strigă: „Opreşte mânia şi părăseşte turbarea"; pe Eclesiastul care porunceşte: „Alungă mânia dela inima ta şi scoate vicleşugul din trupul tău" ; pe Apostolul care rândueşte: „Să ridicăm în toată vremea şi în tot locul mâini cuvioase spre Domnul, fără mânie şi gânduri". De ce oare nu învăţăm şi noi dela obiceiul tainic şi vechiu al oamenilor, cari alungă câinii din casă în vremea rugăciunii? Obiceiul acesta ne dă să înţelegem că mânia nu trebue să fie cu cei ce se roagă. „Mânia este vinul şerpilor". De aceea Nazireii se înfrânează dela vin. Iar despre faptul că nu trebue să ne îngrijim de îmbrăcăminte şi bucate, socot de prisos a mai scrie, însuşi Mântuitorul oprind acest lucru în Evanghelii. „Nu vă îngrijiţi, zice, în sufletul vostru ce veţi mânca, sau ce veţi bea, sau cu ce vă veţi îmbrăca", căci toate acestea le fac păgânii şi necredincioşii, care leapădă purtarea de grijă a Stăpânului şi tăgăduiesc pe Făcătorul. De creştini este cu totul străin acest lucru, de îndată ce cred că şi cele două vrăbii vândute cu un ban stau sub purtarea de drijă a Sfinţilor îngeri. Au însă dracii şi obiceiul acesta: după gândurile necurate, aduc în suflet şi pe acelea ale grijii, ca să se depărteze Iisus dela noi, umplut fiind locul cugetării cu mulţime de gânduri, şi să nu mai poată rodi cuvântul, fiind copleşit de gândurile grijii. Lepădând dar asemenea gânduri, să lăsăm toată grija noastră în seama Domnului, îndestulându-ne cu cele de faţă, cu îmbrăcăminte şi hrană sărăcăcioasă, ca să slăbim în fiecare zi pe părinţii slavei deşarte. Iar dacă cineva socoteşte că nu-i stă bine în haină sărăcăcioasă, să privească la Sf. Pavel cum aşteaptă în frig şi desbrăcat, cununa dreptăţii. Dacă Apostolul a numit lumea aceasta stadion şi teatru, oare cel ce s'a îmbrăcat cu gândurile grijii, mai poate alerga spre răsplătirea chemării de sus a lui Dumnezeu, sau mai poate să se lupte cu începătoriile, cu domniile şi cu stăpânitorii întunerecului veacului acestuia? Eu nu ştiu dacă-i va fi cu putinţă; acest lucru l-am învăţat dela însăşi cazurile văzute. Căci se va împiedeca în haină şi se va rostogoli la pământ, ca şi mintea de gândurile purtării de grijă, dacă e adevărat cuvântul care zice că mintea rămâne statornic lipită de comoara sa, că „unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta"'.*)

Filocalia

ÎNTINEAZĂ SUFLETUL

Cei ce şi-au înnoroiat vestmântul, întina şi haina celor ce se apropie de ei. Aşa şi cei răi cu voia şi nedrepţi la purtare, petrecând cu cei mai simpli şi vorbind cele ce nu se cuvin, le întinează sufletul prin auz.

Filocalia

OMUL CEL RĂU ŞI NEDREPT

Omul cel rău şi nedrept poate să ucidă, dar Dumnezeu nici celor nevrednici nu încetează a Ie dărui vieaţă. Căci fiind bun şi îmbelşugat prin fire a voit să fie lumea şi s'a făcut. Şi toate se fac pentru om şi pentru mântuirea lui.

Filocalia

STĂPÂNITOR PESTE TRUP

Cercetează şi probează cele ale tale, deoarece căpeteniile şi stăpânitorii numai peste trup au stăpânire, nu şi peste suflet. Acest lucru să-ţi fie totdeauna în grijă. Deci dacă poruncesc ucideri, sau fărădelegi, sau nedreptăţi vătămătoare de suflet, nu trebue să li te supui, chiar de ţi-ar chinui trupul. Căci Dumnezeu a creiat sufletul liber şi de sine stăpânitor în cele ce le face, bine sau rău.

Filocalia

OAMENI RAȚIONALI

Oamenii se socotesc raţionali. Insă pe nedrept, căci nu sunt raţionali. Unii au învăţat cuvintele şi cărţile vechilor înţelepţi. Dar raţionali sunt numai aceia, cari au sufletul raţional, pot să deosebească ce este binele şi ce este răul, se feresc de cele rele şi vătămătoare sufletului şi toată grija o au spre cele bune şi folositoare

sufletului; iar acestea le săvârşesc cu multă mulţumire către Dumnezeu. Numai aceştia trebue să se numească oameni raţionali.

Filocalia

VIAȚA

O persoană nu poate să procedeze drept într-un domeniu şi să încerce să procedeze nedrept în altul. Viaţa este un întreg indivizibil.

NEDREPTATE

Un frate, nedreptățit de un alt frate, s-a dus la avva Sisoe și îi zice: Am fost nedreptățit de fratele cutare și vreau să-mi fac singur dreptate. Bătrânul a început să-l roage zicând: Nu face asta, copile, lasă dreptatea în seama lui Dumnezeu. Dar el zicea: Nu sunt liniștit până când nu mă răzbun. Bătrânul i-a zis: Să ne rugăm, frate. Apoi s-a sculat și a zis: Dumnezeule, nu mai avem nevoie de Tine, fiindcă ne putem face singuri dreptate. Auzind acestea, fratele a căzut la picioarele bătrânului și i-a spus: Nu mă mai răzbun pe frate, iartă-mă, avva.